VOCIARE - Chestionar

Nu în ultimul rând, dorim să vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru contribuția dumneavoastră la acest studiu. Pentru întrebări sau feedback vă rugăm să ne contactați la Este endereço de email está protegido contra piratas. Necessita ativar o JavaScript para o visualizar.. 

Dacă nu sunteți de accord cu colectarea datelor dumneavoastră, nu puteți răspunde la chestionarul VOCIARE.

Vă mulțumim mult pentru timpul acordat!

Articolul 3 – Dreptul de a înțelege și de a se face înțeles

Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a asista victimele astfel încât acestea să înțeleagă și să se poată face înțelese de la primul contact și în cursul oricărei interacțiuni ulterioare necesare pe care o au cu o autoritate competentă în cadrul procedurilor penale. [Statele membre asigură efectuarea] comunicațiilor către victime într-un limbaj simplu și accesibil, verbal sau în scris. Astfel de comunicații iau în considerare caracteristicile personale ale victimei, inclusiv orice dizabilitate. [Statele membre] permit victimelor să fie însoțite de persoană aleasă de acestea cu ocazia primului contact [cu o autoritate competentă].

Articolul 4 - Dreptul de a primi informații încă de la primul contact cu o autoritate competentă

Statele membre se asigură că victimele primesc următoarele informații, fără întârzieri inutile, încă de la primul contact cu o autoritate competentă, informații privind tipul de sprijin pe care victimele îl pot primi și din partea cui; procedurile privind formularea unei plângeri formale; modul și condițiile în care victimele pot obține protecție, consiliere juridică și asistență juridică; modul și condițiile în care victimele pot avea acces la despăgubiri; dreptul la interpretare și traducere; măsuri speciale în cazul în care victimele își au reședința în alt stat membru decât cel în care a fost comisă infracțiunea; datele de contact pentru comunicările cu privire la cauza lor; serviciile de justiție reparatorie disponibile; modul și condițiile în care victimelor li se pot rambursa cheltuielile suportate ca urmare a participării în procedurile penale.

Articolul 5 - Drepturile victimelor în momentul formulării unei plângeri    

Statele membre se asigură că victimele care doresc să formuleze o plângere referitoare la o infracțiune și care nu înțeleg sau nu vorbesc limba autorității competente au posibilitatea de a formula plângerea într-o limbă pe care o înțeleg sau primesc asistența lingvistică necesară.

Articolul 6 - Dreptul de a primi informații cu privire la propria cauză

Statele membre se asigură că victimele sunt informate, fără întârzieri inutile, cu privire la dreptul lor de a primi următoarele informații privind procedurile penale: orice decizie de a nu continua sau de a înceta ancheta sau de a nu începe urmărirea penală împotriva autorului infracțiunii; data și locul procesului și natura acuzațiilor împotriva autorului infracțiunii; orice hotărâre finală pronunțată într-un proces și informații care să îi permită victimei să ia la cunoștință stadiul procedurilor penale în funcție de rolul lor în sistemul judiciar penal relevant; motivarea sau un rezumat succint al motivării hotărârilor sus-menționate; posibilitatea de a fi informate fără întârzieri inutile, atunci când persoana aflată în arest, urmărită penal sau condamnată pentru infracțiunile care le privesc este eliberată sau a evadat din detenție.

Articolul 7 - Dreptul la servicii de interpretariat și traducere

Statele membre se asigură că victimele care nu înțeleg sau nu vorbesc limba utilizată în procedurile penale la care participă pot beneficia, la cerere și în mod gratuit, de servicii de interpretariat, cel puțin la audierile și interogatoriile victimei, și de traducerea informațiilor esențiale exercitării drepturilor lor în cadrul procedurilor penale într-o limbă pe care o înțeleg, în funcție de rolul care le revine în cadrul procedurilor penale. Victimele pot contesta o decizie de a nu furniza interpretare sau traducere.

Articolul 8 - Dreptul de acces la serviciile de sprijinire a victimelor

Statele membre se asigură că victimele au acces, în concordanță cu necesitățile lor, la servicii confidențiale de sprijinire a victimelor, în mod gratuit, care acționează în interesul victimelor înainte, în timpul și pentru o durată adecvată după încetarea procedurilor penale. Statele membre facilitează direcționarea victimelor, de către autoritatea competentă la care a fost depusă plângerea, către serviciile de sprijinire a victimelor. Statele membre adoptă măsuri pentru a institui servicii specializate, gratuite și confidențiale de sprijinire a victimelor în plus față de sau ca parte integrantă a serviciilor generale de sprijinire a victimelor. Statele membre se asigură că accesul la serviciile de sprijinire a victimelor nu depinde de formularea de către victimă a unei plângeri formale în fața unei autorități competente cu privire la săvârșirea unei infracțiuni.

Articolul 9 - Sprijinul din partea serviciilor de sprijinire a victimelor

Serviciile de sprijinire a victimelor furnizează cel puțin: a)   informațiile, consilierea și sprijinul relevante pentru exercitarea drepturilor care revin victimelor; b) informații privind sau trimitere directă la orice servicii specializate de sprijinire relevante existente; c) sprijinul emoțional și, dacă este disponibil, cel psihologic; d) consiliere privind aspectele financiare și practice subsecvente infracțiunii; e) consiliere cu privire la riscurile de victimizare secundară și repetată sau de intimidare și răzbunare, precum și la prevenirea acestora.
Serviciile specializate de sprijinire instituie și pun la dispoziție cel puțin: a) adăposturi sau orice altă cazare provizorie adecvată pentru victime; b) sprijin orientat și integrat pentru victimele cu nevoi specifice. 

ARTICOLUL 10 – DREPTUL DE A FI AUDIAT

Statele membre se asigură că victimele pot fi audiate în cursul procedurii penale și pot prezenta probe. În cazul audierii unei victime-copil, se iau în considerare în mod adecvat vârsta și maturitatea acesteia.

ARTICOLUL 12 – DREPTUL LA GARANȚII ÎN CONTEXTUL SERVICIILOR DE JUSTIȚIE REPARATORIE

Statele membre iau măsuri care garantează protecția victimei împotriva victimizării secundare și repetate, precum și a intimidării și răzbunării, care să se aplice atunci când se recurge la orice serviciu de justiție reparatorie. Statele membre facilitează trimiterea cauzelor, dacă este cazul către serviciile de justiție reparatorie.

ARTICOLUL 17 – DREPTURILE VICTIMELOR CARE AU REȘEDINȚA ÎN ALT STAT MEMBRU

Statele membre se asigură că autoritățile lor competente sunt în măsură să adopte măsurile adecvate pentru a reduce la minimum dificultățile care apar atunci când victima își are reședința într-un alt stat membru decât cel în care a fost săvârșită infracțiunea. În acest scop, autorităților statului membru în care a fost săvârșită infracțiunea le revine, în special, sarcina:
a) de a lua o declarație victimei imediat după formularea plângerii cu privire la săvârșirea infracțiunii în fața autorității competente;
b) de a recurge cât mai mult posibil la dispozițiile privind videoconferințe și teleconferințe în scopul audierii victimelor care au reședința în străinătate.
Statele membre se asigură că victimele infracțiunilor săvârșite într-un alt stat membru decât cel în care acestea își au reședința pot formula o plângere în fața autorităților competente din statul membru de reședință, dacă nu au posibilitatea de a face acest lucru în statul membru în care a fost săvârșită infracțiunea sau, în cazul săvârșirii unei infracțiuni grave, potrivit dreptului intern al respectivului stat membru, dacă nu doresc să facă acest lucru.
Statele membre se asigură că autoritatea competentă care a înregistrat plângerea victimei o transmite fără întârziere autorității competente a statului membru în care a fost săvârșită infracțiunea, în cazul în care competența de a iniția procedurile nu a fost încă exercitată de statul membru în care a fost înregistrată plângerea.

ARTICOLUL 18 – DREPTUL LA PROTECȚIE

Statele Membre garantează adoptarea unor măsuri de protecție a siguranței victimelor și a membrilor familiilor acestora împotriva victimizării secundare și repetate și a intimidării și răzbunării, inclusiv împotriva riscului unor vătămări emoționale sau psihologice, și de protecție a demnității victimelor pe durata audierilor și în momentul depunerii mărturiei.

ARTICOLUL 19 – DREPTUL LA EVITAREA CONTACTULUI DINTRE VICTIMĂ ȘI AUTORUL INFRACȚIUNII

Statele membre stabilesc condițiile necesare pentru a se permite evitarea contactului dintre victime și, după caz, membrii familiei acestora și autorul infracțiunii în incinta în care se desfășoară procedurile penale, în afară de cazul în care acest lucru este impus de procedurile penale. Statele membre se asigură că noile clădiri ale instanțelor judecătorești beneficiază de săli de așteptare separate pentru victime.

ARTICOLUL 20 – DREPTUL LA PROTECȚIE AL VICTIMELOR ÎN CURSUL CERCETĂRII

Statele membre se asigură că pe durata cercetărilor penale: a) audierile victimelor se desfășoară fără întârzieri nejustificate; b) numărul audierilor victimelor este cât mai redus cu putință, iar audierile au loc numai atunci când sunt strict necesare pentru desfășurarea cercetării penale; c) victimele pot fi însoțite de reprezentantul lor legal și de o persoană aleasă de acestea; d) examinările medicale sunt reduse la minimum și se desfășoară numai atunci când sunt strict necesare în scopul procedurilor penale.

ARTICOLUL 21 – DREPTUL LA PROTECȚIA VIEȚII PRIVATE

Statele membre se asigură că autoritățile competente pot adopta, în cursul procedurilor penale, măsurile adecvate pentru a proteja viața privată. În plus, statele membre se asigură că autoritățile competente pot adopta toate măsurile legale pentru a împiedica difuzarea publică a oricăror informații care ar putea duce la identificarea unei victime-copil. Statele membre încurajează mass-media să adopte măsuri de autoreglementare.

ARTICOLUL 22 - Evaluarea individuală a victimelor pentru identificarea nevoilor de protecție specifice

Statele membre se asigură că victimele beneficiază de o evaluare promptă și individuală pentru a se identifica nevoile de protecție specifice datorită vulnerabilități deosebite la victimizare secundară și repetată sau la intimidare și răzbunare.

ARTICOLUL 23 - Dreptul la protecție în cursul procedurilor penale de care beneficiază victimele cu nevoi specifice de protecție

Statele membre se asigură că victimele cu nevoi specifice de protecție care beneficiază de măsurile speciale identificate ca urmare a unei evaluări individuale pot beneficia de următoarele măsuri: a) audierea victimei se desfășoară în incinte concepute sau adaptate în acest scop; b) audierea victimei se desfășoară de către sau prin intermediul unor profesioniști pregătiți în acest scop; c) toate audierile victimei sunt realizate de aceleași persoane; d) toate audierile victimelor violenței sexuale, ale violenței bazate pe gen sau ale violenței în cadrul unor relații apropiate sunt efectuate de către o persoană de același sex cu victima, dacă victima dorește acest lucru. Următoarele măsuri sunt disponibile în cursul procedurilor judiciare pentru victimele cu nevoi specifice de protecție identificate: a) măsuri de evitare a contactului vizual între victime și autorii infracțiunilor; b) măsuri de garantare a posibilității ca victima să fie audiată în instanță fără a fi prezentă; c) măsuri de evitare a adresării de întrebări inutile victimei privind viața privată, care nu sunt legate de infracțiunea respectivă; d) măsuri prin care să se permită derularea audierii în absența publicului.

ARTICOLUL 24 - Dreptul la protecție al victimelor-copii în cursul procedurilor penale

Statele membre se asigură că atunci când victima este copil: a) în cercetările penale, toate audierile victimei-copil pot fi înregistrate pe suport audiovizual; b) în cercetările și procedurile penale, în funcție de rolul victimelor în sistemul judiciar penal relevant, autoritățile competente numesc un reprezentant special pentru victimele-copii în cazul în care, conform dreptului intern, titularii răspunderii părintești nu pot reprezenta victima-copil ca urmare a unui conflict de interese între aceștia și victima-copil sau atunci când victima-copil este neînsoțită sau separată de familie; c) în cazul în care victima-copil are dreptul la consiliere juridică, aceasta are dreptul la propriul consilier juridic și la reprezentare în nume propriu în procedurile unde există sau ar putea exista un conflict de interese între victima-copil și titularii răspunderi părintești sau alte părți.

ARTICOLUL 25 – FORMAREA PRACTICIENILOR

Statele membre se asigură că funcționarii susceptibili să intre în contact cu victimele, precum personalul polițienesc și personalul instanțelor, beneficiază de cursuri de formare pentru a spori nivelul de conștientizare de către aceștia a nevoilor victimelor și pentru a le permite să poată trata victimele într-un mod respectuos, imparțial și profesionist.

ARTICOLUL 26 – COOPERAREA ȘI COORDONAREA SERVICIILOR

Statele membre adoptă măsurile adecvate pentru a facilita cooperarea dintre statele membre în vederea îmbunătățirii exercitării de către victime a drepturilor lor. Aceasta poate include  schimbul de bune practici, consultarea în cazuri individuale și asistența acordată rețelelor europene. Statele membre adoptă măsurile corespunzătoare menite să sensibilizeze publicul larg cu privire la drepturile prevăzute în prezenta directivă prin campanii de informare și sensibilizare, programe de cercetare și educare.